Sejur în Catania: Descoperiți o multitudine de atracții turistice
În ceea ce privește denumirea orașului, se crede că primii
locuitorii și-au denumit așezările în funcție de formele de relief. Astfel,
cuvântul „catane” se traduce ca „răzătoare”, „cuțit de curățat”, sau ca „teren
aspru”, „pământ denivelat”, „sol accidentat”. Denumirea sa este cât se poate de
justificabilă, deoarece după erupțiile Vulcanului Etna, solul se reconstruia în permanență. În jurul anului 263 î. Hr.,
orașul era numit Catina, care se traduce ca „golf”, „bazin” sau „vas”. În anul 900,
când orașul era parte componentă a Emiratului Siciliei, denumirea sa arabă era
Balad al-fil și Madinat al-fil, tradus ca „Țara Elefantului” sau „Orașul Elefantului”.
Denumirea sa face referire cel mai probabil la o veche sculptură din lavă, situată
acum peste fântâna din Piața Duomo. Se crede că sculptura juca rol de talisman
împotriva dușmanilor atât umani, cât și a pericolelor naturale. Într-o
perioadă, orașul a fost numit și Qațăniyyah, care se traduce ca „plante leguminoase”.
Se crede că orașul a fost numit astfel, deoarece în zonă se cultivau cantități
însemnate de linte, fasole, mazăre și lupin. Un alt toponim arab atribuit
orașului Catania este Wadi Musa, care
se traduce ca „Valea lui Moise”.
Amplasarea la poalele Vulcanului Etna era pentru orașul Catania atât un blestem, cât și o
binecuvântare, deoarece erupțiile produceau pagube însemnate, însă, în același
timp, cenușa vulcanică făcea ca solul să fie extrem de fertil. Prin urmare,
locuitorii orașului se refugiau din calea lavei, însă nu părăseau zona
definitiv. În decursul istoriei sale, orașul Catania s-a confruntat cu 17 erupții vulcanice. Orașul este străbătut de două râuri subterane: Amenamo și Longane.
Simbolul orașului Catania este reprezentat de Fontana dell´ Elefante.
Fântana este amplasată în Piazza del Doumo și a fost construită între anii
1735-1737, de către arhitectul Giovanni Battista Vaccarini. Elementul său
central este reprezentat de un elefant sculptat în bazalt. Elefantul este
dispus pe un soclu de marmură albă. Elefantul poartă în spate un obelisc
egiptean, care măsoară 3,66 metri înălțime și este decorat cu motive egiptene.
În partea superioară a obeliscului, este dispus un glob, înconjurat de o
coroană din frunze de palmier, care reprezintă martiriul, și o ramură de crin,
care reprezintă puritatea. Peste glob este dispusă o tăbliță cu inscripția Minte
sănătoasă și sinceră, pentru onoarea lui Dumnezeu și pentru eliberarea patriei
sale. Fântâna se termină cu o cruce.
Cele mai multe edificii istorice de pe cuprinsul orașului Catania sau fost distrusă de lava Vulcanului
Etna. Cu toate acestea, turiștii vor putea vizita Teatrul Roman din oraș. Se
crede că teatrul a fost construit în secolul al II-lea d. Hr. și are un aspect
comun cu restul teatrelor antice. Scena teatrului roman din Catania măsura 22 de metri pătrați, iar spectatorii
puteau lua loc pe unul dintre cele 21 de rânduri de scaune, teatrul având o
capacitate de 7000 de spectatori. Teatrul roman a fost utilizat până în
secolele IV-V și a fost excavat în secolul al XIX-lea.
În Catania, turiștii vor putea vizita și Biserica Santa
Maria dell´Indirizzo și termele din spatele acesteia. Se pare că acestea
datează din secolele III-IV d. Hr. și au fost utilizate până în perioada
medievală târzie, când spațiile erau folosite pe post de magazii sau depozite.
În topul celor mai spectaculoase clădiri de pe cuprinsul
orașului Catania se situează și catedrala.
Lăcașul de cult este închinat Sfintei Agata, iar construcția sa inițială
a fost ridicată între anii 1078-1093. Din cauza cutremurelor și a erupțiilor Vulcanului
Etna, catedrala a fost reconstruită în repetate rânduri. Catedrala a luat forma
actuală în anul 1711, când arhitectul Gian Battista Vaccarini i-a proiectat
fațada barocă. Fațada sa este decorată cu coloane corintice, despre care se
crede că au fost preluate de la Teatrul Roman din oraș. Ușa principală a
catedralei prezintă 32 de plăci sculptate cu episoade din viața și martiriul
Sfintei Agata, precum și cu steme papale și alte simboluri creștine. Cupola
catedralei datează din 1802, iar clopotnița a fost construită în anul 1693,
cântărește 7,5 tone și este a treia ca mărime din Italia.
Turiștii vor fi cu siguranță fascinați să viziteze Biserica
San Benedetto. Biserica este dedicată Sfântului Benedict de Nursia și a fost finalizată
în anul 1334. Lăcașul de cult a fost distrus în timpul cutremurului din anul 1693,
multe din călugărițele de aici pierzându-și viața. Biserica San Benedetto a
fost reconstruită în intervalul 1708-1763. Mai apoi, biserica a fost avariată de
bombardamentele din timpul Celui De-al Doilea Război Mondial. Decorul interior
al lăcașului de cult este absolut impresionant, lăcașul de cult prezentând
numeroase fresce. Bolta și semicupola lăcașului de cult prezintă scene din Viața Sfântului Benedict.
În timpul sejurului în Catania, turiștii nu doar că vor
putea vizita o mulțime de lăcașuri de cult, ci vor putea vizita și atracții turistice
cu valoare istorică. În rândul acestor obiective turistice se situează și
Castello Ursino (Castelul Ursului) sau Castello Svevo di Catania. Castelul datează
din secolul al XIII-lea, din timpul domniei lui Frederic al II-lea. În cadrul
acestui castel și-au avut reședința
Frederic al III-lea, precum și succesorii săi: Petru al II-lea, Ludovic
de Sicilia și Frederic al IV-lea. Odată
cu apariția armelor de foc, castelul și-a pierdut din importanță dar a
continuat să fie folosit pe post de închisoare. Castelul Ursului este unul dintre
puținele edificii care au supraviețuit cutremurului din anul 1693, fiind într-o
formă bună de conservare și astăzi și funcționând drept muzeu.
Odată ajunși în Catania, turiștii vor putea vizita și
Palatul Biscari. Acesta este un palat privat, situat pe Via Museo Biscari.
Palatul a fost construit după cutremurul din anul 1693, de către prințul Ignazio
Paterno Cestello. În secolul al XVIII-lea, palatului i-a fost dispus și un
spațiu muzeal, unde au fost dispuse colecțiile arheologice și numismatice, care
în prezent sunt expuse la Muzeul Civic Castelul Ursului. Interiorul castelului
este decorat în stil rococo, cu fresce minuțios lucrate. Palatul cuprinde o sală
de bal cu adevărat spectaculoasă. Sala are formă octogonală, este decorată cu
oglinzi, stucuri și fresce, unele dintre acestea fiind realizate de către
Matteo Desiderato și Sebastioano Lo Monaco.
