Sejur Milano, cel mai glamorous oras al Italiei
În anul
1386 s-a început construirea domului, care avea să devină un adevărat simbol al
orașului. Domul a fost finalizat șase secole mai târziu. Pe locul în care a
fost construit acesta, înainte exista o biserică închinată Sfântului Tecla. Acesta
biserică data din secolul al IV-lea și era cea mai veche biserică din
oraș. A fost însă demolată în secolul al
XV-lea pentru a crea mai mult spațiu domului. După cum am precizat anterior, a fost nevoie de 6 secole pentru ca domul să fie finalizat. Prin urmare, acesta
prezintă diferite stiluri arhitecturale, ceea ce l-a făcut pe criticul de artă
John Ruskin să afirme: „Catedrala a furat câte ceva din toate stilurile lumii și fiecare
stil a fost prost redat”. Cu toate acestea, catedrala îi
fascinează în mod continuu pe muritorii de rând. De asemenea, au existat și
scriitori celebri care au rămas fascinați de această catedrală, așa cum este și
cazul lui Mark Twain, care, după ce a vizitat-o în anul 1867, avea să declare cum
entuziasm: „Oricum te-ai uita la extraordinara catedrală, este nobilă, este
frumoasă”. La polul opus, Oscar
Wilde se arăta cu totul dezamăgit: „Catedrala este un eșec
teribil, e monstruoasă și fără valoare stilistică”. Domul din Milano este cel
de-al treilea cel mai mare lăcaș de cult din lume, având o suprafață de 11.700
metri pătrați. Este cunoscut în întreaga lume drept Domul din Milano, însă
denumirea sa oficială este Basilica Cattedrale Metropolitana di Santa Maria Nascente.
Lăcașul de cult este dedicat Fecioarei Maria, motiv pentru care îl cel mai
înalt punct al catedralei este dispusă o statuie a fecioarei, care măsoară 4,
16 metri înălțime și este acoperită cu aproape 4000 de piese de aur. Fațada Domului din Milano a fost finalizată în anul 1805, atunci când Napoleon
Bonaparte avea să fie încoronat aici rege al Italiei. În semn de recunoștință, statuia
sa este dispusă în vârful uneia dintre turle. Arhitecții spun că nu există o altă
catedrala în lume care să depășească domul din Milano în ceea ce privește numărul
de statui. Domul numără 200 de basoreliefuri, 3,600 de statui, 55 de vitralii,
135 de turle și 96 de garguie. Toate aceste se pot dovedi destul de copleșitoare
pentru vizitatori. De pe acoperișul catedralei, turiștii se vor putea bucura de
o priveliște de ansamblu asupra orașului Milano.
Pe cuprinsul orașului Milano veți
descoperi și o serie de palate de-a dreptul fascinante, așa cum este cazul
Palatului Regal. Acesta este una dintre cele mai spectaculoase clădiri de secol
XVIII din Milano. Aici și-au avut reședința familiile Visconti și Sforza, iar mai
târziu guvernatorii spanioli și austrieci. Între anii 1771-1778, clădirea a
fost renovată de către arhitectul Giuseppe Piermarini. Începând cu 1598,
Palatul regal din Milano a găzduit primul teatru permanent al orașului. Printre
cele mai cunoscute obiective turistice din oraș se situează și Castelul
Sforza. Castelul a fost construit între
anii 1358-1368, dar a fost parțial distrus în anul 1447. În anul 1880, guvernul
a dorit să-l dărâme, însă acest lucru nu s-a întâmplat, Castelul Sforza fiind restaurant
sub îndrumarea lui Luca Beltrami.
Dintre simbolurile orașului Milano nu avea
cum să lipsească Galleria Vittorio Emanuele II. Aceasta este dispusă chiar în
inima orașului, între Domul din Milano și Teatrul Scala din Milano. Galeria a
fost construită între anii 1860-1870 și este dedicată regelui Victor Emanuel al
II-lea, unificatorul statului italian. Galeria are un aspect extrem de fin și
elegant, tavanul său înalt fiind format din domuri de sticlă pe suporturi de
fier. Galeria din Milano este opera
arhitectului Giuseppe Megnoni, care a căzut de pe o schelă și a încetat din
viață chiar cu puțin timp ca galeria să fie finalizată. În prezent, Galleria Vittorio Emanuele II este un loc extrem de popular în rândul
turiștilor, aceștia venind aici pentru a lua masa, pentru a se relaxa la o
cafea sau pentru sesiuni de shopping prelungite.
Arcul Păcii a fost
construit în anul 1806, când Luigi Cagnolo i-a cerut lui Napoleon I să
construiască în Milano un monument comemorativ. După ce Napoleon I a fost
înfrânt la Waterloo, construcția arcului a fost întreruptă. În anul 1826, împăratul
Austriei a dispus finalizarea construcției, monumentul urmând să fie dedicat păcii
încheiate în Europa în anul 1815. Arcul Păcii a fost inaugurat la 10 septembrie
1838, în prezența împăratului Ferdinand I al Austriei.